Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for septembrie 2017

Vântul se uita pieziș, cocoțat pe un stâlp de telegraf,

și se gândea: de unde să încep?

o cioară își număra pașii plimbându-se pe alee,

un porumbel sărea în urma-i, strivindu-i călcătura,

copacii aruncau în ei frunze ruginii,

și-atunci, vântul, sătul să-i privească,

coborî în viteză din vârful stâlpului,

fugări cioara și porumbelul înfoindu-le penele,

apoi dezbrăcă de tot copacul.

Se urcă iar pe stâlp și strigă răgușit: E toamnă!

 

Reclame

Read Full Post »

la capătul iubirii

 

La capătul tăcerii,

izvoarele își dezleagă limbile

și vorbesc un grai pe care

doar păsările îl înțeleg

 dacă își întrerup zborul

și se apleacă asupra lor.

La capătul tristeții

apare mereu curcubeul,

ultima oară l-am văzut

după o ploaie aspră de lacrimi.

La capătul iubirii

am închis pentru o clipă ochii

să te mai țin lângă mine.

Imaginea ta plecând s-a topit

și a curs ca mierea în sufletul meu.

La capătul tăcerii

izvoarele spun ce nu am îndrăznit

să-ți spun eu, niciodată.

 

Read Full Post »

mi-e dor

 

Mi-e dor să beau din apele uitării,

mi-e dor să fiu ce-am fost,

să nu te fi iubit,

să nu-ţi fi sărutat c-o şoaptă pleoapa

şi nici în suflet, să nu te fi primit.

Mi-e dor să fiu iar primăvară,

să fiu iar mugur, dar să aştept o vreme,

până când verdele-mi va fi iar copt,

să nu te las să te hrăneşti cu mine,

şi să rămân apoi iar singură de tine.

 

 

Read Full Post »

mai dăruiește-mi o zi

 

mai dăruiește-mi o zi, una întreagă,

cum n-am mai trăit,

adu-mi rouă pe-o tavă

să-mi umezesc buzele arse de dor,

dă-mi o rază de soare,

am s-o strecor pe sub piele,

prin locul unde timpul a săpat nestingherit,

să-mi topească iarna ce a nins doar în mine,

să-mi mai fie o clipă primăvară,

să mi  se umple pieptul de păsări

și să-nvăț de la ele să zbor.

Read Full Post »

 

 

În mine, pasărea atinsă de zbor,

își pregătește plecarea.

Îi strig cu sufletul:

Să iei sub aripa ta

toate visele mele însorite,

mă tem să le păstrez,

zvon de toamnă furioasă

se-aude în zare,

frunzele pălesc de frică,

unele mor înainte de vreme,

se sinucid.

Read Full Post »