Umbra mea se-așterne în calea pasilor tăi!
Strada tresare la atingerea ei.
E linișe în jur, îmi aud inima bătând.
În colțul ochilor se zbat câteva lacrimi,
le strivesc sub pleoape.
Mă tem să nu-mi înghețe pe obraji!
Ceasul bisericii sparge liniștea!
Noaptea se foiește,
în aud poalele negre foșnid!
E târziu, tu nu apari.
Îmi salt umbra în spate
și pornim târâș spre casă.
Reclame
Lasă un răspuns